miercuri, 11 martie 2015

Estetica inesteticului

Sa intelegem si sa exersam fotografia suprarealista, simbolica, abstracta si instinctiva.

Tind sa cred ca cu cat mai putin suntem expusi ”regulilor”, cu atat avem mai multe sanse sa obtinem o expresie originala a unui talent. Mai mult, fotografiile extraordinare imbina forma si continutul intr-un mod pe care regulile generale nu il pot explica.

OBIECTIVE
Cum surprindem elementele surpriza si juxtapunerile neasteptate pentru a rezolva contradictia dintre vis si realitate.

Cum reprezentam adevaruri absolute care nu pot fi descrise decat indirect, intr-un mod metaforic sau prin sugestie.

Cum obtinem suspendarea realitatii prin evitarea descrierii concrete a lucrurilor din lumea vizibila.

MANIFEST
Regulile de compozitie nu au nici cea mai mica valoare pentru artistul-fotograf. Creatia lui este rezultatul talentului sau, a inteligentei sale si a muncii sustinute. Acestea il conduc la un numar de solutii.

Criticii si profesorii ”studiaza” apoi aceste solutii si le compara (intr-o maniera procustiana) cu o serie de parametri artificiali. Criticii folosesc acesti parametri pentru a-si justifica alegerile (de multe ori gresite) si profesorii pentru a-si impune punctele de vedere asupra elevilor, fara a da posibilitatea talentului sa se manifeste liber si prinzandu-i in chingile ”creativitatii de masa / creativitatii pentru mese”. “Hey teacher, leave us kids alone!”.

photo by Michail Moscholios
Nimeni nu ne poate invata cum sa simtim. Doar sa ne inspire si sa ne ghideze. Adevarata invatare poate veni doar prin studierea marilor artisti si prin auto-descoperire. Cu mult exercitiu, invatam prin propriile noastre fotografii. Doar fotografiile noastre ne pot defini. Si oricum marii artisti distrug in creatiilor lor munca profesorilor.

O fotografie artistica nu comunica cu masele, ci la un nivel individual (ochiul privitorului). Nu va luptati sa creati fotografii bune in mod constant, s-ar putea sa o ratati exact pe cea care justifica existenta tuturor celorlalte. De ce v-ati gandi la o fotografie doar ca parte a unui proiect tematic? Cat de ciudat suna asta pentru orice alta forma de arta! Creatiile artistice deosebite sunt singulare si se sustin prin ele insele.

Cei care avanseaza in demersul artistic, ajung sa traiasca paradoxul de a-si vedea numarul fanilor scazand. Asta se intampla pentru ca activitatea lor artistica devine mai complexa, mai dificila, mai bogata, mai plina de semnificatii. Faptul ca cei care ii urmareau raman in urma nu ar trebui sa-i descurajeze. Dimpotriva, este un semn foarte bun.

Cand participati la concursuri foto, aveti in vedere faptul ca a participa sau a castiga premii nu aduce nici o plus valoare artei voastre. Castigatorul crede gresit ca este un artist bun, cel care pierde crede gresit ca este unul slab. Cei din jurii cred in mod gresit ca sunt persoane importante iar publicul crede gresit ca i-a ales pe cei mai buni si ca a inteles demersurile lor artistice.
A face arta ar trebui sa fie o nevoie interioara si ar trebui sa ramana asa.

DISCUTII
Imagini ale suferintei si durerii
Valoarea artisitica extrema a unei imagini
Ce face o imagine buna sau ce o poate strica?
Stapanirea abstractizarii!
Reteta “fast food” (trucuri ieftine)
Ce motiveaza un fotograf
Aluzia incertitudinii
Imaginile regizate
Starea hiper-reala
Confruntarea
Crop intr-o imagine?
Geometria remarcabila
Momentul care suspenda realitatea
Nerespectarea regulilor (secretul murdar)
Arta – combinatii intotdeauna diferite ale acelorasi elemente
Unghiul
Cele 4 colturi
Obiecte ciudate, fara legatura
Marele joc de noroc
Obsesie si melancolie
Libertatea de a te contrazice
… si multe altele

Michail Moscholios

marți, 10 martie 2015

Fotografia si fotograful de nunta

Mulți fotografi care doresc să facă fotografie de nuntă cred că trebuie să rezolve doar câteva probleme: ce echipament (aparate, obiective și lumini) se folosește pentru acest tip de fotografie, care-s cifrele triunghiului de aur pentru fotografiile de nuntă (diafragmă, timp de expunere și iso) și cum să îți găsești cât mai mulți clienți într-un sezon.

Da, acestea sunt câteva elemente care trebuie luate în considerare dar ele sunt abia vârful aisbergului.
Un fotograf de nuntă trebuie să își răspundă la câteva întrebări mai întâi. De ce fotografia de nuntă? Cum se abordează din punct de vedere artistic o nuntă, o ședință foto de cuplu? Când demersul este unul fotojurnalistic și când este necesară intervenția fotografului? Ce stil de fotografie? Și astea sunt doar începutul.
Mergem mai departe. Cum se prezintă fotograful și cum se vinde el? Ce altă amprentă lasă în urmă în afara albumului foto și al clasicului DVD cu fotografii?
Cum reacționează sau cum ar trebui să reacționeze în diverse situații? Are suficientă răbdare și înțelegere? Are suficiente cunoștințe?

photo by Marian Sterea

Încă din momentul în care am ales să fac acest tip de fotografie am încercat să dau tot ce am mai bun și să schimb percepția publicului despre fotografia de nuntă sau despre fotograful de nuntă.
Fotografia de nuntă este o stare continuă, ea nu se termină atunci când se termină sezonul ori după livrarea materialului către client. Fotograful de nuntă nu este doar un martor, nu este cineva care înregistrează tot ce se întâmplă, fără discernământ.
Felul de a fi și felul în care se comportă un fotograf de nuntă nu se aplică doar acestui gen de fotografie căci fotograful care și-a ales nunta ca subiect rămâne un fotograf profesionist.
Despre condiția și condițiile fotografului de nuntă vom vorbi pe larg la VSLO 2015.
Marian Sterea 

luni, 9 martie 2015

Cum sa abordam oamenii pe strada


Fotografia de stradă presupune a interacționa oarecum pe furiș cu oamenii de pe stradă.

Nu le cerem permisiunea, nu vorbim cu ei, dar îi fotografiem.

În cadrul acestui seminar o să discutăm fotografii ale participanților. Vom vorbi despre elementele care stau la baza fotografiei de stradă, despre demersul optim, despre cum să ne contracarăm teama, despre ce spune legea și despre cum să compuneți cadrele pe care le faceți pe stradă. Toate întrebările vor primi răspunsuri. Jumătate va fi parte de teorie și jumătate practică pe stradă.


miercuri, 4 martie 2015

Despre tabu-ul nudității

Motto:

"Trăim într-o atmosferă de rușine. Ne este rușine de tot ceea ce este real despre noi; suntem rușinați de noi, de rudele noastre, de veniturile noastre, de accentele noastre, de opiniile noastre, de experiențele noastre - exact așa cum suntem rușinați de trupurile noastre goale" - G.B. Shaw

Una dintre cele mai mari manipulări din istoria omenirii - instaurarea rușinii față de nuditate - a fost indusă special pentru a putea controla oamenii. Omul rușinos și rușinat este vulnerabil și, deci, ușor de stăpânit și manipulat psihologic.
Atât de înrădăcinată a ajuns să fie această rușine în mintea oamenilor - transmisă "genetic" din generație în generație - încât este tragicomic de observat că infractorilor și criminalilor nu le este rușine să apeleze răul adevărat, dar le este rușine să comită un rău fals - adică nuditatea.  Oricine simte o jenă - mai mare sau mai mică - să se expună gol.
În volumul său "Trupuri de femei, priviri de bărbați - Sociologia sânilor goi" (Humanitas, 2009), sociologul francez Jean-Claude Kaufmann scrie: "În fiecare societate, anumite părți ale corpului bărbaților și femeilor au putut fi expuse, uneori cu generozitate, inclusiv părțile cele mai intime, alteori cu mai multă zgârcenie. De la o societate la alta: rareori coincideau, rareori se prezentau la fel și rareori erau justificate în chip asemănător. Semnificația modului de a privi nuditatea s-a schimbat, la rândul ei, mult: abia la sfârșitul Evului Mediu nuditatea feminină începe să se identifice cu dorința, iar vederea nudului capătă conotația erotică pe care o cunoaștem azi (Bologne, 1986)".
Apare clar că cenzura asupra nudității a derivat din cenzura și mai mare asupra sexualității. Nici o altă funcțiune fundamentală a ființei umane nu a fost mai alterată, pervertită, manipulată, cenzurată și condamnată decât sexualitatea.
Așadar, nuditatea trebuie cenzurată pentru că ea duce automat la sexualitate. Când s-a inventat "fructul oprit", plăcerea a devenit și ea vinovată. Și cum motorul principal al vieții umane este continua căutare a plăcerii - tot ce facem și sub orice formă, zi de zi, este o continuă căutare a unei stări de bine - atunci soluția a fost simplă: legiferează-i omului plăcerea într-un anumit fel, pentru a-l controla și a-l face să performeze într-un anumit scop impus de tine, legiuitorul-cenzor. Asta a dus și la reglementarea intimității, în sensul că ea nu a mai fost lăsată la latitudinea suverană a individului - în primul rând, trebuie să-mi ascund nuditatea pentru că este rușinoasă, ilegală, imorală și păcătoasă, nu pentru că eu simt că nu vreau să mă expun din alte motive.

Cenzura s-a extins, de-a lungul timpului, la toate formele de exprimare a imaginii nudității și sexualității umane - de la spațiul privat și până la cel al creației artistice.
Ca și în cazul prohibiției la alcool - care a avut fix efectele inverse (și mai multă corupție, alcoolism, crime, bani negri, promiscuitate și moarte) - cenzura nudității a dus la pornografie. Este absurd și tragi-comic cum azi este absolut în regulă să vezi în spațiul public crime, atrocități, mizerie, degradare, ipocrizie, dar este imoral și păcătos să vezi un trup uman gol sau doi oameni care fac dragoste. Se poate observa lesne că sute de ani de cenzură a nudității nu au produs un om mai "moral", ci doar un om mai alienat - nevoit să se ascundă și să mintă, să trăiască duplicitar și în angoasă, să apeleze la ipocrizie și să fure ceva interzis nefiresc și nedrept.
Și pentru că această cenzură se întemeiază pe o deturnare grosolană a simbolismului trupului uman gol, natural și firesc - dispariția ei nu ar conduce în nici un caz la popularea spațiilor publice cu oameni care umblă goi sau care fac sex. Dar ne-ar scăpa de toată gama de reacții stupide pe care 90% dintre oameni le au la vederea unui trup gol, fie el pe o plajă sau într-o lucrare de artă. Și ne-ar vindeca de vulnerabilitatea rușinii și de falsul sentiment de vină. Și ne-ar elibera.

Cenzura puritană, justificată ideologic de morala religioasă, a stigmatizat imaginea omului gol, pentru a transforma nuditatea într-un tabu. Astfel, nudul a căpătat, în mod fals și nefiresc, o putere simbolică de reprezentare negativă.
Sensul și valoarea nudității umane au fost deturnate prin manipulare tocmai pentru a putea fi blamate și demonizate.
Pe de altă parte, în relație complementară directă cu interzicerea nudității, veșmintele au căpătat și ele o funcțiune în plus - față de cea inițială strict utilitară și apoi, ulterior, de funcțiunile estetică și comunicațională - aceea de instrument de cenzură necesar pentru interzicerea nudității. Adică, azi ne îmbrăcăm mai ales și pentru că (ne) este rușine să nu fim văzuți goi.
Nuditatea umană este reală, naturală, firească și inocentă. Doar vulgaritatea din mintea cenzorilor a transformat-o în tabu.

Cristian Crisbășan


Cat poat valora o fotografie? Totul.











O privire insinuanta, o suvita de par rebela, buzele intredeschise sau un simplu gand frumos pot genera un izvor perpetuu de emotie. De cele mai multe ori, ceea ce gandim se refleta subliminal pe chipul nostru. Amintirile se nasc din clipe infinite de timp trecut. Visele traisc in viitor si reflecta dorinte, pasiuni, utopie si speranta. O simpla clipire a pleoapelor poate insemna toate acestea. Cat poate valora o fotografie? Totul. Vali Barbulescu




miercuri, 18 iunie 2014

Vama Sub Lumini de Oscar – rezultatul iubirii dintre oameni si imaginile create de ei sau de ce vreau eu sa merg la VSLO!( scrisoare de intentie)

Poate parea ciudat dar am descoperit ca  exista in lumea noastra un “ALTFEL” de a fi. Un OM normal. Un om care se poate indragosti la prima vedere.

Placerea  de a-i invata pe altii, placerea de a-i asculta pe altii, dorinta de a face parte dintr-o comunitate din care fac parte oameni care te inteleg  si te sustin, nevoia de a te exprima in felul tau dar in acelasi timp de a fi incurajat sa faci asta, lipsa in viata de zi cu zi a posibilitatii de a “devora” imagine toate aceste lucruri fac din “Vama Sub Lumini de Oscar”  un eveniment de care te indragostesti.
Vorbim de dragoste la prima vedere. Cum e asta? Nu asa de simplu precum pare.


Mai intai descoperi numele :VSLO. Mai apoi descoperi  ca aveti prieteni comuni. Si nu putini. Intr-un final descoperi exact lucrurile pe care le cauti de ceva vreme: un loc in care te poti exprima, un loc in care conteaza mai mult creativitatea si deloc modul in care te imbraci, un loc in care poti invata de la oameni extraordinari cu experienta cat toata Vama Veche la un loc, descoperi ca in ciuda a zecilor de premii, expozitii, cursuri tinute pe la noi si prin diverse tari te considera EGALUL lor. E un lucru ciudat? Nu! Este doar ALTFEL. Fara sa-ti dai seama incepi sa te indragostesti. De oameni, de fotografii, de atmosfera, de subiecte, de alti oameni, de filme, de tot si din nou de oameni. De oamenii care organizeaza, de oamenii care participa, de oamenii care iti vorbesc sau pur si simplu de oamenii de pe strada. Daca dupa numai o zi , lucrurile urate din jur se transforma in ceva nemaivazut de frumos: te-ai indragostit. Daca incepi sa vezi lucrurile (simple de altfel) cum nu le-ai mai vazut niciodata: te-ai indragostit. Daca stai de vorba in fiecare seara ( cu oamenii din jurul tau) pana noaptea tarziu si nu-ti mai vine sa te duci la culcare: te-ai indragostit. Daca stai noptile cautand subiecte: te-ai indragostit. Daca te trezesti dimineata la prima ora dupa o noapte aproape fara somn sa poti fi primul la cursuri: te-ai indragostit rau!

Brusc iti dai seama ca esti un OM normal. Mai mult, ca traiesti intr-o lume in care toti sunt la fel. Intr-o lume in care poti spune ce vrei si cum vrei. Prin imagini. Fotografie, film, pictura….. Un limbaj comun tuturor oamenilor prezenti indiferent din ce tara vin ( si sunt multe tari!).Un limbaj inteles si vorbit la VSLO.
Sigur, ca in orice relatie noua te gandesti de ce esti pus sa faci asa de multe lucruri intr-un timp asa de scurt. De ce nu ai timp sa respiri, de ce nu ai timp sa mananci, de ce totul este ……
………….de fapt …. Daca de gandesti un pic iti dai seama ca totul este incredibil de intens dar nefiresc de bine. Pur si simplu incepi sa te simti extraordinar de bine. Bine cu tine. Bine cu ei. Bine cu toti…..
Asta inseamna ca te-ai indragostit!
Daca in ultimile zile incepi sa te gandesti ca mai este putin si se termina. Daca iti doresti sa mai tina (un pic!). Daca nu mai vrei sa pleci acasa. Daca abia astepti sa inceapa o alta zi. Daca la final aplauzi. Aplauzi tare. Daca aplauzi tare si prelung cat sa ai senzatia ca mai prelungesti finalul unui alt an de VSLO atunci este foarte grav: ai devenit dependent. Dependent de VSLO!
Catalin Rudolf







joi, 17 aprilie 2014

….sub Lumini de Oscar sau de la Vama Veche la Alba Iulia si de la Alba Iulia la Vama Veche

Vama Sub Lumini de Oscar – implineste 5 ani!  5 ani de fotografie, film, muzica. 5 ani de libertate, 5 ani de creativitate! 5 ani de festival ...ALTFEL.
Un festival transformat intr-o comunitate unita de fotografi si oameni de imagine care creste de la an la an. O comunitate construita si crescuta chiar de ea insasi.
Fiecare an a insemnat o crestere aproape exponentiala a membrilor acestei comunitati si a devenit  un obiectiv obligatoriu in calendarul lor.

Anul acesta, festivalul  VSLO va avea si o varianta “transilvaneana” la Alba Iulia. Alba subLumini de Oscar – ASLO. Cursurile teoretice si practice vor fi tot gratuite si se vor tine in perioada 28 iulie – 1 august. Programul de cursuri teoretice si practice cuprinde: fotografia de produs cu Catalin Savulescu, fotografia panoramica si de peisaj cu Marek Czarnecki, fotografia de street & urban cu Vlad Eftenie, fotografie de actiune cu Cosmin Somesan, editare de fotografie cu Luca Achim si modalitati de iluminare cu lumina continua cu Catalin Rudolf.
In programul de 5 zile este cuprinsa si o excursie pe ValeaFrumoasei de 2 zile, transportul fiind asigurat de organizatori. Cursurile teretice se vor desfasura la PUB 13, un restaurant medieval incredibil. Expozitiile de fotografie vor avea loc intr-un spatiu situat chiar langa Poarta a-III-a a cetatii  Alba Carolina, locul unde are loc schimbul garzii cetatii.
In fiecare seara vor fi proiectii de fotografie si filme documentare pe esplanada din spatele portii a-III-a
In ultima zi a festivalului se va organiza un vernisaj al castigatorilor acestei editii a festivalului si se vor acorda premiile. Premiul I-2000 euro, premiul II-1500 euro, premiul III-1000 euro, 7 mentiuni a 400 euro.
Toti participantii vor beneficia de preturi speciale pentru cazare si masa din partea partenerilor acestui eveniment.



Inscrierile vor incepe cu data de 1 mai! Stati aproape pentru detalii….



photo by CATALIN CADAN