miercuri, 9 octombrie 2013

VSLO Master Class

De-a lungul ultimilor patru ani, foarte multi dintre participantii la Vama sub lumini de Oscar( si nu numai)ne-au intrebat daca vom face cursuri si in Bucuresti. Cursuri specializate. Ei bine, dupa 4 ani am decis sa o facem. VSLO Master Class nu este o scoala de fotografie. Nu este nici o adunare de workshop-uri. Nu este nici o modalitate de a ne ocupa timpul cu ceva si nici macar nu este un mod ( asa cum le va placea unora sa creada) de a face bani.
Poate nasterea VSLO MC pare usoara si normala dupa atatia ani de festival. Nu este insa asa. In primul rand trebuie sa stiti ca au fost multe intalniri, discutii , lupte , opinii exprimate si concluzii trase cu lectorii principali ai VSLO. Pe urma , conform liniei abordate pana acum , trebuia sa fie ALTFEL. Intr-un final am reusit !
Pentru cei care sunt interesati sa se inscrie si sa participe la aceste cursuri am de facut cateva comentarii extrem de importante si am sa va rog sa le cititi cu foarte mare atentie.
Tratati fiecare Master Class ca o specializare in domeniul respectiv
Veti avea la dispozitie cei mai buni lectori . Fiecare specializat pe un domeniu anume.
Veti avea la dispozitie echipamente de ultima generatie( pentru toate modulele) , modele( pentru nud si fashion ),recuzita( pentru food si produs),mai multe locatii de desfasurare a cursurilor teoretice si practice in functie de specificul fiecarui modul.
Fiecare modul( nud, urban, food, low light, photoshop...)este construit pe un sistem de 5 cursuri. 
Fiecare curs va fi de-a lungul a trei zile si va cuprinde 3 parti: teorie, practica, portofolio reviews
Ziua 1 : Curs teoretic – 3-4 ore
Ziua 2 : Curs practic – 6 ore
Ziua 3 : Selectare. Editare. Expunere. Portfolio Reviews – 4-5 ore
Grupele vor vor avea minim 5 maxim 12 cursanti. 
Cel mai bun? Da, il vom cauta pe cel mai bun! Cel care va intruni toate standardele impuse de lectori. Cel care va reusi sa devina artist.Si cel care va beneficia de multe avantaje din partea noastra(aici am sa tin un pic secret despre ce e vorba, asta pentru ca am invatat din experienta ca unele lucruri trebuiesc facute publice la momentul potrivit)
In plus vom avea Master Class-uri, seminarii, workshopuri si prezentari sustinute de invitati din Romania si strainatate. Si multe, multe alte lucruri altfel. Toate la timpul potrivit!

Deschiderea oficiala o facem cu Dedo Weigert . Cel care a inventat luminile Dedolight(cele care au fost si sursa de inspiratie pentru denumirea festivalului Vama sub lumini de Oscar)si castigator al mai multor premii printre care Academy of Motion Picture Arts & Sciences Techical Achievement & Engineering Award( Oscar-ul pentru inovatie in tehnologie), Academy of Television Arts & Sciences - Emmy si Cinec. Vineri 1 noiembrie va sustine un eveniment maraton. Prezentare de echipamente noi, seminar despre iluminare, workshop si hands-on.
Efortul lui de a veni chiar pe 1 noiembrie este incredibil. Pur si simplu a reusit sa gaseasca o zi libera in turneul mondial pe care il face inca de anul trecut si a decis sa se opreasca in Romania. Este in mijlocul acestui turneu, intre avioane, hoteluri si multe intalniri si prezentari care sunt sigur ca genereaza o oboseala crunta. Cu toate aste Dedo a hotarat sa faca pe 1 noiembrie, intr-o singura zi, ceea ce in mod normal face in 2 zile. ca urmare intalnirea cu el incepe la 10 AM si se termina la 19 PM. 

Va intreb: daca ati avea un Oscar si un Emmy in buzunar ati face asta pentru Catalin localizat in Bucuresti Romania?
Si revin la textul meu deja clasic: nu ratati intalnirea cu Dedo ! omul este un monstru sacru! Aveti ocazia sa constatati ca este de departe mai "uman" ca multi, foarte multi "artisti" romani.

La sfarsitul intalnirii cu Dedo vom avea o conferinta de presa la care vor fi prezenti toti lectorii si organizatorii VSLO MC si la care puteti pune intrebari si afla detalii amanuntite despre fiecare Master Class in parte.

PS: participarea la seminarul lui Dedo Weigert este libera. A fost dorinta lui expresa si mi-a explicat ca asta este contributia lui la deschiderea VSLO Master Class!



inscrierile se pot face la catalin@4k.ro sau catalin.rudolf@gmail.com
locurile sunt limitate

joi, 19 septembrie 2013

VSLO 2013 - Behind the scenes - episodul II

VSLO 2013 - Behind the scenes -  Episodul "Cei sapte magnifici"

Festivalul exista. Si este viu. Asta se poate spune atunci cand esti acolo. Se poate spune inainte cu cateva luni cand incep postari, discutii, articole. Se poate spune acelasi lucru si cand se termina (chiar daca pana la urmatorul de fapt nu prea se termina).
Toate astea pentru ca exista in spate o echipa. Bazandu-ma pe momentul in care am intrat in contact cu fiecare dintre ei, vorbind  si mancand festival pe paine, am sa incep cu Horatiu.


Horatiu ( poate cei mai multi nu stiu) a fost vreme de aproape 9 ani managerul "Papa la Soni". Vorbesc aici de un brand care s-a ridicat din nisipul de Vama Veche si a devenit un punct obligatoriu de atins atunci cand iti petreci vacanta acolo.Cei mai multi stiu ca la momentul la care  am decis inceperea acestui festival singurii oameni care nu au spus ca "sunt nebun" si ca "nu se poate" au fost Andreea si Horatiu. Daca la Andreea ma asteptam sa ma sustina, la Horatiu a fost o surpriza! Practic, a existat un moment in care a trebuit sa aleaga daca in locatia lui de la Vama (pe vremea aceea Roata) accepta un workshop de fotografie sau altul de muzica. De ce a ales fotografia? La Vama? La Vama Veche, unde de fapt muzica aduce clienti si deci bani?
Nu stiu! Atunci cand il intreb rade ducandu-si mana la barba si spune "ca asa am vrut eu". Si uite cum incepe o relatie care dureaza deja de 4 ani si care nu da semne ca se va incheia deceniul asta. Anul asta Horatiu s-a ocupat de cea de a treia locatie. Papa la Soni (!!). Locatia  concertelor. Sunt sigur ca cei mai multi dintre voi nu l-ati vazut prea des. Asta pentru ca venea pe la 12 la "birou", in conditiile in care se culca in fiecare dimineata pe la 4. Stiti ce inseamna organizarea unui concet? Trupa, transportul, cazarea, mancarea, spritzul , sunetul pentru concert, lumina, montarea si demontarea. Noi am avut in saptamana festivalului 8 concerte.Unele mai mari altele mai mici. Horatiu a facut " trupa, transport, cazare....." de 8 ori la rand. Dupa fiecare dintre ele, cand il intrebam cum e, isi ducea mana la barba si radea. "Cum sa fie? Bine!"Si asta de 8 ori. La rand.
 Da! Horatiu face parte din acest festival. Da! Horatiu face parte din "cei 7 magnifici"

Pe Ionut l-ati vazut mai des. S-au cel putin m-ati auzind vorbind  despre el extrem de des. Si cu siguranta m-ati auzind strigand "Ionut!" cam tot timpul. El s-a ocupat de...tot. Nu sunt in stare sa numesc foarte clar un lucru.
Conteaza ca era acolo la ora 6.30 joi, inainte de a incepe festivalul, descarcand echipamentul? Conteaza ca era duminica la ora 16.00, dupa terminarea festivalului, incarcand camionul de echipament? Dar ca in fiecare noapte sau dimineata, ce o fi fost, la ora 3 strangea ecranul, boxele, cablurile, vernisajele, bancile....Dar ca in fiecare dimineata la ora 8 le punea inapoi ?
Sigur! Si eu ma intreb atunci cum de era in cealalta locatie aranjand cabluri, boxe, laptopuri, ecran, proiector pentru urmatorul curs sau seminar. Este adevarat ca ne-am si distrat: intr-una din zile am baut 2 beri impreuna si doua zile mai tarziu am mancat din aceeasi pizza cate o bucata! Doar eram la mare. La Vama Veche, la finalul festivalului, atunci cand le-am multumit tuturor pe rand, pupandu-i sau imbratisandu-i, la Ionut am ajuns ultimul si i-am strans mana. Singurul lucru venit in mine a fost ca si daca as fi cazut in genunchi, strangadu-i mana de la nivelul ala nu ar fi acoperit nici 10  la suta din cat ar fi trebuit sa-i multumesc pentru efortul lui la festival.

 Da! Ionut face parte din acest festival. Da! Ionut face parte din "cei 7 magnifici"

Ce sa va spun despre Iulian? Ca a fost oarecum lipit de Ionut toate cele 10 zile? Exceptie fac desigur sutele de kilometri parcursi catre Bucuresti si inapoi. Toate alese la niste ore speciale in asa fel incat sa poat fi dimineata la deschidere sau noaptea la inchidere. Probabil nu stiti ca Iulian, care era super calificat pentru workshopul de film ca lector, a carat si el cabluri si alte cele. Nu stiti nici ca anul trecut in timpul festivalului mi-a spus sa ma bazez pe el pentru anul asta. Asta insemnand inclusiv faptul ca a refuzat o filmare pentru a fi la festival.Toata saptamana a insemnat un efort imens si o munca continuua, la el, cu zambetul pe buze. Trebuie sa-l cunoasteti mai bine! Iti face bine atunci cand vorbesti cu el. Nu este (sau nu pare) suparat niciodata. Nu stie sa spuna nu niciodata. Nu se opreste pana nu se termina ce este de facut.
La finalul festivalului, am multumit oficial tuturor celor din echipa si partenerilor si sponsorilor si lectorilor si participantilor si .... o intreaga lista de nume. Un singur om a lipsit de pe lista mea! Iulian! Atunci cand am realizat am crezut ca pica cerul pe mine.Totul se terminase. Oamenii deja plecau de pe terasa. Eu incepusem sa multumesc echipei . Atunci am realizat.
Stiti cum este facut festivalul Vama sub lumini de Oscar? Cu suflet. Cu foarte mult suflet. Ca sa intelegeti de ce fac paranteza asta: Atunci cand am realizat m-am intors catre Iulian cautand cuvinte potrivite. Iulian plangea! Plangea ca un copil. Imi amintesc cu drag de tot festivalul si rad si ma bucur. Imi amintesc si tabloul cu Iulian. Atunci plang si eu. Asta nu inseamna ca vreau sa uit ci dimpotriva am sa tin minte toata viata! Sufletul lui era in festival iar eu am calcat pe el. Umil iti cer Iertare!
Sper ca la anul Iulian sa fie tot in linia intai pentru ca Da!, Iulian face parte din acest festival . Da! Iulian face parte din "cei 7 magnifici".

Mirela Dinu. Mireliana.A intrat in familia noastra de ceva vreme. Imi aduc aminte cand imi spunea Catalin ca a cunoscut o fata. Cam acum 2 ani. O vreme n-am prea reusit sa ne vedem dar il mai intrebam pe Cata cum merge relatia.
O sa-mi aduc aminte multa vreme  raspunsul lui : "Mirela este incredibila! Face o gramada de lucruri : gateste, face fotografie, face curat, munceste si ...citeste!" Pana la urma am cunoscut-o si este cam de 800 de ori mai mult decat povestea Catalin , dar asta este alta poveste. Prin aprilie sau mai am anuntat ca am nevoie de ajutor pentru VSLO. Cautam voluntari. Unul din raspunsurile pozitive a venit de la Mirela. Si uite asa am scris in cartea VSLO numele unui nou membru. Avand mai multe raspunsuri pozitive, evident ca am inceput sa deleg lucrurile. Tu faci asta, tu faci asta, tu faci asta....si erau o gramada de lucruri care trebuiau facute. Repede si bine. Am vorbit cu fiecare in parte. Am discutat cat timp are fiecare, ce poate face fiecare, la ce se pricepe... lucruri uzuale. Ei bine cu Mirela nu mi-a iesit. Ea mi-a zis de la inceput DA. Am intrebat daca poate face "asta"...  DA!, dar....? DA! ok atunci imi mai ramane asta de facut..."fac eu si asta!"
Hmmmmmm.... am zis eu la momentul ala ( hmmmm = am mai vazut eu de astea si cel mai probabil, inainte de festival o sa incep sa alerg de colo colo sa rezolv toate problemele astea). Rezultatul? Totul a mers ceas! Nu ca orice ceas, ci ca unul elvetian .Si nu ca orice ceas elevetian ci ca unul elvetian si foarte scump. Nu a existat ceva cerut de mine si care sa nu fie rezolvat imediat de catre Mirela. Nu a existat niciun email fara raspuns imediat. Nu am auzit " nu pot", "nu am timp", "nu stiu". Totul perfect. Si a inceput festivalul.Cred ca a fost prima data cand venea cineva nou in echipa si nu trebuia sa-i spun ce are de facut. Probabil ati vazut ca eu nu aveam timp nici sa respir. Totusi intre doua alergaturi si 11 telefoane primite, mai treceam pe la "masa oficial" unde se faceau inscrierile si mai spuneam " ar trebui sa facem/avem/ducem/postam....." diverse lucruri. Pe urma plecam in alta parte cu alta treaba. Stiti cum este sa constati ca cineva te aude? Ca cineva rezolva? Ca cineva rezolva cu zambetul pe buze in conditiile unui program 17 ore pe zi timp de 10 zile? O plecaciune adanca in fata Mirelei care a reusit sa-mi picteze imaginea unui festival reusit acum si pe viitor. 

Am sa va rog ca atunci cand citit aceste randuri, fiecare dintre voi sa aplecati capul in semn de respect pentru ca Da! Mirela face parte din acest festival. Da! Mirela face parte din "cei 7 magnifici".

Ca o conditie sine qua non am considerat ca prietenii prietenilor nostri ne vor ajuta  (prin simpatie ) la acest festival. Asa am ajuns sa o implic pe Oana. Jumatatea draguta a lui Ionut. Nu ca el n-ar fi dragut!. La inceput m-am simtit oarecum incomod sa o rog pe Oana sa faca diverse lucruri. Nu stiu de ce. Mai apoi i-am dat de lucru cu proiectiile de fotografie. Proiectii facute special sa umple tot timpul liber. Iarasi pentru cine a fost acolo, povestea asta cu timpul liber poate parea o gluma, dar nu.
Am luat in calcul toate scenariile. Nu-mi aduc aminte daca am mai intrebat de proiectii pana am ajuns la Vama. Nici acolo dupa primele zile nu cred ca am intrebat pentru ca timp liber nu a existat. Nici macar teoretic. Totusi la un moment dat a venit vorba de ele si am fost foarte curios sa vad daca exista. Ei bine , erau toate aranjate pe un hard purtat de Oana in geanta in permanenta,  gata de a fi difuzate atunci cand era nevoie. Perfect! Cred ca a doua sau a treia zi de festival am convocat o sedinta de urgenta cu echipa de organizatori. 5 la numar. Si am cam tipat (atentie,  nu fac asta in mod regulat. Presiunea insa este foarte mare pentru mine la VSLO). Nu foarte tare. Suficient insa sa ma fac inteles in privinta catorva lucruri. Vorbind cu fiecare in parte, evident ma uitam in ochii lor. Cand am ajuns la Oana am citit o tristete incredibila incercand  sa traga spre ea toata "vina" celorlalti. Programul de care vorbeam mai sus a fost valabil si pentru Oana. Mai adaugati insa cate 2 ore pe zi. Asta pentru ca ea putea pleca doar cand Ionut termina toata treaba. 19 ore din 24? Pare imposibil? Ei bine, asa a fost. Stiu sigur ca o vedeam dimineta mancand un sandwich luat de peste drum pentru ca nu exista timp pentru o masa cum trebuie. Ce nu stiu insa, si aici este vina mea in totalitate,
este cand manca peste zi. Cand mancau oricare din ei peste zi. Legat de asta, imi aduc aminte un lucru ramas la mine in suflet. In primele 2 zile eu nu am mancat deloc pentru ca nu gaseam timpul necesar. Pe urma ma mai batea la cap Andreea sa mananc cate ceva si-mi comanda cate o pizza. Pentru ca am trait o saptamana nebuna, nici macar Andreea nu mai avea timp sa aiba grija de mine. Ghiciti ce? Oana a preluat asta din zbor si de cate ori ma vedea pe la masa oficiala, ma OBLIGA sa mananc ceva. Poate pare hilar dar in conditiile alea de stres in care pur si simplu uitam de acest obicei al statului la masa, hotararea Oanei de a ma face sa mananc ceva a insemnat  incredibil de mult pentru mine. Exista inca cineva acolo pentru care contam. In cazul de fata, Oana. Sunt extraordinar de fericit ca impreuna cu Ionut fac o echipa si cred ca se completeaza reciproc! 


Sigur ma gandesc si la viitor, pentru ca  Da!, Oana face parte din acest festival . Da! Oana face parte din "cei 7 magnifici".

July 8th, 1:09pm
Luca: Buna  Andreea unde se tine  VSLO-ul anul asta?
Andreea: Buna, cel mai probabil la fostul Hand (acolo unde se tinea nudul) si la Frontiera seara
Luca: A super! ca sa stiu pe unde o sa imi petrec  timpul
Andreea : Cu noi sigur,unde nu mai conteaza J
Luca: Ai dreptate . Abia astept atmosfera de vama /vslo/ distractie /fotografie. Si bineinteles sa stau la inscrieri! Daca ma mai lasi!
Andreea: Cum sa nu. Daca vrei si ai timp m-ar ajuta tare mult
Luca :Pai daca te-am intrebat daca pot, e clar ca vreau!

 August 11th, 8:11pm
Luca: Buna voiam sa te intreb daca ai nevoie de ajutor ... in afara de Vama Veche unde deja stim programul  ...daca ai nevoie de mine in Bucuresti . Doar spune-mi ok? 
Stiu ca sunteti
  ff ocupati pt ca peste o saptamana incepe   VSLO si e greu .
Doar spune-mi
 J
Andreea: Multumesc mult, Luca. In Bucuresti deja s-au rezolvat lucrurile, dar in Vama de-abia te astept:)
Luca : Ok ... cand este deschiderea ?
Andreea: Vineri sau sambata
Luca : Eu am sa ajung de vineri dimineata in Vama doar sa imi spui cand incep inscrierile ca sa fiu la post

 August 12th, 3:36pm
 Luca: Mi-am descarcat si eu aplicatia vslo 2013 si am vazut ca vineri e deschiderea.  E vineri seara deci. Daca vrei vin pe la pranz, daca trebuie sa aranjati si sa faceti ultimele pregatiri
Andreea : Noi suntem acolo. Iti las nr meu de telefon si ne auzim la telefon
Luca : Ok, dupa ce ma cazez iti dau un telefon
Andreea : Merci mult
Luca : Nu ai pt ce, imi face placere


Este absolut  inutil sa fac orice fel de comentarii! VSLO starneste pasiuni! In cazul de fata pot spune linistit: Da!Luca face parte din acest festival. Da! Luca face parte din "cei 7 magnifici"

Pe Claudiu l-am cunoscut prin Catalin Cadan. La o discutie cu Catalin am ajuns la concluzia ca el ar putea veni la Vama impreuna familia. Asta insemna ca trebuia sa-i gasesc un asistent sa-l ajute in asa fel incat
sa poata avea (dupa atatia ani) mai mult timp liber. Pana la urma nu a reusit nicicum sa stea deoparte dar asta puteti citi in alt episod. Ideea este ca a vrut sa fie sigur ca lucrurile merg bine din punctul de vedere al making of-ului si vom avea suficient material sa-l chinui noptile pe Victor. Si asa a ales optiunea Claudiu. Sunt sigur ca el a fost cel mai vizil din toata echipa. Asta pentru ca l-ati vazut probabil cu camera in spate peste tot. Nu vreti sa stiti ce inseamna 3 locatii, workshop-uri in paralel si sute de oameni pentru cineva care face un making of.
Un fel de cosmar. Fugi dintr-o parte in alta, urmareste tot, prinde exact momentul acela, alearga inapoi la cealalta locatie, stai cu camera in mana multe ore, descarca repede materialul, fugi repede inapoi sa nu pierzi ceva. Rezultatul? 8 zile de festival. 8 making of-uri, sute de ore de material filmat. 3 beri baute si cateva ore de somn pe noapte. Ori de cate ori va veti uita la filmele
 VSLO 2013 sa va ganditi la Claudiu care a fost impreuna cu voi acolo de la inceput pana la sfarsit, de dimineata pana seara. Si pentru asta, cu mana pe inima pot spune ca Da!, Claudiu face parte din acest festival . Da! Claudiu face parte din "cei 7 magnifici".

Catalin Rudolf


Completarea Andreei care spera ca sotul ei n-o sa vada ce scrie acum, ci doar dupa ce va publica articolul:
Am o problema: de ani de zile, Catalin scrie despre noi toti iar eu nu apuc niciodata sa scriu despre el. Mai am o problema: ar trebui sa schimb titlul postarii in cei “7 + 1 magnifici” dar sunt sigura ca atunci isi va da seama ca s-a intamplat ceva cu articolul lui, asa ca nu o voi face.
As vrea sa va povestesc despre magnificul Catalin pentru ca, desi ne cunoastem de 8 ani, nu inceteaza sa ma uimeasca cu felul lui de-a fi, cu puterea cu care se dedica fiecarui proiect, cu intensitatea cu care traieste fiecare moment. In viata de zi cu zi, in afaceri, in familia noastra, el este artistul iar eu sunt pragmatica. In viata de zi cu zi, in afaceri, in familia noastra, el viseaza frumos iar eu ii mai tai din cand in cand aripile (cu motiv intemeiat, bineinteles). Catalin a visat intr-o zi Vama sub lumini de Oscar. Un vis care ne-a schimbat vietile, atat a mea, a celor mentionati mai sus cat si a voastra, a celor care ati avut rabdare sa cititi tot ce s-a scris pana acum. Si daca n-ar fi fost Catalin, probabil ca punkerul din mine ar fi dat cu pumnul in masa dupa prima editie si ar fi spus: “Gata, n-o sa mai existe a doua editie! Gata, meritam sa avem si noi o vacanta! Gata, merit sa te am sanatos langa mine! Gata!” Asa sunt eu, mai pragmatica si mai “ciopartitoare” de aripi. Spre deosebire de mine, Catalin nu oboseste niciodata, nu are nevoie de mancare, de week-end-uri, de concedii si nici nu arata rau pentru ca doarme doar 3 ore pe noapte. Spre deosebire de mine, Catalin nu se plange niciodata ca-i prea mult sau prea greu si nici nu se lasa doborat de lipsa banilor, a timpului sau a altui “lucru neimportant”. Pentru ca pentru el, obstacolele sunt “lucruri neimportante” (poate pentru ca are aripi?!?). Si-atunci stau sa ma gandesc: daca face parte dintre magnifici, nu are nevoie de somn, de mancare, de apa, lipsa timpul si-al banilor nu-l macina ca pe mine si are si aripi ca sa zboare spre ce doreste, nu-i cumva un SUPER EROU? Poate nu pentru toti, dar pentru mine e cu siguranta!
Andreea Rudolf




vineri, 6 septembrie 2013

VSLO 2013 - Behind the scenes - episodul I

Asa cum voi veniti la VSLO sa cunoasteti oameni noi, sa socializati, sa invatati, sa traiti , tot asa si eu am un festival al meu. Cel din back stage. Cunosc oameni noi, socializez, invat si traiesc din plin. Am decis sa va las sa trageti un pic cu ochiul in spatele cortinei si sa intelegeti ce inseamna pentru mine acest festival.
Am sa incep cu Andreea. Este adevarat ca ne-am cunoscut cu multi ani inainte de a exista festivalul.De alfel , intre noi fie spus, festivalul exista pentru ca eu am intalnit-o pe Andreea acum ...o viata Asa cum fiecare an aduce satisfactii noi asa aduce si probleme noi. Cele mai multe ( mai ales in timpul festivalului) se duc direct catre Andreea si asta ma salveaza! De obicei, din momentul in care ajungem la Vama Veche aproape toate intrebarile adresate mie ( si va asigur ca la ultima numaratoare am avut in medie on intrebare la fiecare 45 de secunde) au ca raspuns din partea mea : vorbeste cu/spune-i/intreab-o pe Andreea. Pentru ca face parte din organizare trebuie sa fie prezenta la prima ora si sa plece doar atunci cand totul este strans si inchis. Tare este ca atunci cand ajungem in camera, de foarte multe ori incepe urmatoarea zi si trebuie sa fim inapoi in locatie ! Sper sa ma ierte ca nu mai avem concediu vara de patru ani.Ca inainte cu 3 luni de festival discutam, planuim, aranjam lucruri in fiecare zi dimineata, la pranz si seara. Acasa, la birou, in masina.
Eu am idei. Un milion. Nu toate cele mai bune. Visez. Mult. Vreau si asta, si asta, si asta...Spre norocul meu exista Andreea. Cerebrala. Normala . Cumva reuseste sa ma potoleasca. Vorbim, punem pe hartie, discutam pro si contra. Pana la urma iese cea mai tare si fezabila idee care va fi si pusa in practica. Si uite asa avem un eveniment din cele cateva zeci de pe parcursul festivalului.Lucrurile par simple dar nu sunt deloc asa. Munca incepe undeva prin luna noiembrie. Discutiile initiale sunt de obicei despre anul care tocmai a trecut. Desi fiecare an a fost din ce in ce mai bun, nu stiu cum facem dar gasim tot felul de minusuri. Aici putem imbunatati, aici putem schimba, aici putem modifica, asta o taiem de tot... Si asa incepe VSLO 201...De obicei in ianuarie avem un plan gata facut si gata de cautat finantare. Aici nu vreau sa va povestesc prea multe lucruri. Costurile sunt imense ( satisfactiile pe masura). Unele apar pe drum. Pot face comparatie cu scoala lui Mihnea. La inceput platesc pentru caiete si uniforma si spun ca am scapat. Ei bine nu . Trebuie sa iau o carte de mate, 2 de romana si 2 de engleza. Mai trebuie sa platesc......multe lucruri.
Bugetul festivalului este stabilit in ianuarie dar pe parcurs eu vreu si asta, si aia, si cealalta ( pentru ca vreau si lupt sa fie un "altfel de festival") si trebuie gasita finantare. Partea asta este preluata integral de Andreea.Noroc insa ca de ceva vreme suntem sustinuti an de an de oameni care inteleg ce facem acolo. De oameni care ne inteleg.Despre asta insa, in alt episod. Pe urma incepe distractia numita marketing. Si aici trebuiesc adunate materiale, machetat, printat...Pentru cei care au cumparat vreodata tricourile expuse de noi sa stiti ca sunt facute din suflet. Din sufletul Andreei.Festivalul incepe si 12 zile aproape ca nu ne vedem Gasim totusi momente in care stam impreuna. Nu multe. De obicei dimineata la cafea si noaptea la concerte.Exact momentele in care este atat de....frumoasa!Si cand spun frumoasa spun de fapt absolut incredibila!Nu pot sa o arat cu degetul dar sunt mandru. Este Andreea. Andreea mea!.
Iti multumesc personal pentru ca esti. Iti multumesc in numele tuturor ca faci posibila saptamana "patimilor" cu tot ce presupune ea: imagini incredibile, fericire, prietenii, vieti schimbate....

Catalin



va urma...........






... si eu va iubesc

Cumva ma gandesc ca am avut un mare noroc cu problemele legate de Rosia Montana si cainii vagabonzi. Asta pentru ca toata lumea este preocupata sa comenteze, sa dea like sau sa dea cate un share diverselor postari. In general sa "lupte" din spatele ecranului. Camp de batalie : Facebook. Asa am scapat de cei care lupta cu VSLO (probabil pentru o perioada definita). Nu pot insa sa ma opresc in a face asocieri intre acesti luptatori si constat din nou ca am noroc. Unii urasc proiectul Rosia Montana. Dau cate un share la diverse fotografii aparute pe Fb si au comentarii care mai de care mai triviale. Interesant. Si eu sunt impotriva. Dar eu am fost acolo. Am vazut. Am vorbit cu oamenii. Am inteles ce se intampla (n-am sa spun ca inteleg si ce se intampla la nivel politic, asta este o alta problema). Sunt total impotriva proiectului. N-am dat share, n-am dat like. Am semnat doar o petitie. Am fost la Universitate (fara aparatul foto). Lucruri normale, cred, pentru cineva care exprima o opinie. Ei bine, cam asa se intampla si cu festivalul nostru. "Luptatorii" in general n-au curaj sa faca niciun comentariu direct. Sunt insa extrem de activi atunci cand cineva face orice referire la un eveniment petrecut in Vama. Oricare ar fi el. Atunci sa te tii... Sincer nu am luat niciodata in seama aceste comentarii chiar daca la unele dintre ele am considerat ca un raspuns din partea mea ar clarifica unele lucruri. Cainii vagabonzi: unii ii urasc, altii ii iubesc. Pe FB: activitate maxima. Domnite dragute care folosesc un limbaj incredibil pentru a exprima diverse opinii. Domni intelectuali care rivalizeaza in epitete cu "samantarii" de prin parcuri. Eu ce sa zic: am un copil si un catel. Pe care sa-l omor? Dar sa lasam asta. Am cateva mesaje catre toti "admiratorii" mei (si evident ai festivalului cu care de altfel ma identific 100%): Este extrem de greu sa creezi si incredibil de usor sa copiezi. Deci, incercati sa creati. Este un eveniment gratuit. Mesaj pentru toti cei care fac diverse activitati platite: nu intrati in panica! Un procent extrem de mare dintre cei care vin la VSLO, cauta mai apoi un loc unde sa se specializeze si ajung la voi. Ca urmare daca veti face o teorie intreaga despre cat de naspa e la Vama este posibil sa-i pierdeti de clienti. Eu nu ma consider un fotograf bun. Dupa experientele avute cu lectorii din Vama imi dau seama ca am multe de invatat. Ca urmare nu mi-as permite sa fac aprecieri idioate la adresa unor fotografi clasificati la nivel mondial ca fiind in top 3 pe anumite specializari. Cred ca diferenta dintre a avea 150 de like-uri pe FB la o fotografie si a avea un BPA sau Emmy ar trebui sa creeze o oarecare opreliste in a improsca cu noroi. Prezenta voastra la Vama Veche in timpul festivalului ar fi benefica pentru toti. Eu nu as mai consuma energie incercand sa raspund tuturor, iar voi, intr-un final, ati intelege fenomenul si ati putea comenta in cunostinta de cauza. Imi cer scuze tuturor celor pe care ii respectam, urmaream si apreciam dar nu o mai pot face. Practic au distrus imaginea pe care o aveam despre ei prin cateva comment-uri de neam prost si total neavizate. Am sa-mi permit sa le multumesc (si in numele vostru) tuturor celor care au facut eforturi incredibile sa avem editia a 4a a Festivalului de fotografie si film "Vama sub lumini de Oscar". Am sa-mi permit sa le multumesc si celor peste 370 de oameni prezenti acolo: participanti, lectori, organizatori, Tasha si inca vreo cativa. Nu pentru ceva in mod special. Vreau doar sa le multumesc. Iar pentru voi: ....si eu va iubesc!

miercuri, 8 mai 2013

Eu sustin Vama Sub Lumini de Oscar!

Probabil cei mai multi dintre voi stiti povestea acestui festival. Ma simt, insa, mandru ( dar si dator) sa le-o spun tuturor celor care nu au participat niciodata, celor care au vrut sa ajunga si in ultimul moment s-au gandit pentru ca “e prea complicat”, celor care s-au gandit, poate, ca nu e cine stie ce, celor care nu vor sa vina din principiu la un “alt workshop” pentru ca sunt satui de ceea ce au vazut pana acum si, nu in ultimul rand, celor care au fost de fiecare data in ultimii 3 ani. Poveste incepe in 2010. Februarie. Cam atunci am fost chemat de fratele meu, Rudolf Valentino (nu, nu glumesc!), care m-a intrebat daca eu pot sustine (logistic si tehnic) un eveniment legat de fotografie in cadrul “saptamanii culturale Stufstock”. Evident ca raspunsul meu a fost da. Problemele au inceput sa apara in momentul in care am iesit pe usa si am inceput sa ma gandesc cum, cu cine, unde… si, ma rog, o sumedenie de alte intrebari din astea scurte. Asa am ajuns sa ma intalnesc cu Cosmin, Catalin , Luca si, mai apoi, Cristian. Toti patru aveau experienta in ceea ce insemnau workshop-urile de fotografie . Toti patru erau fotografi. Toti patru erau perfecti pentru ce aveam eu nevoie. Nu are sens sa va povestesc cam cate intalniri am avut ca sa ajungem la o concluzie finala. Pot sa va spun primele reactii: “nu se poate!”, ”e prea complicat!”, “tocmai la Vama?!?!”, ”o saptamana??”, “TOTAL GRATUIT??”, “clar, nu se poate!”. Cam asta este ce mi-au spus intr-o prima faza, moment in care ma gandeam ca poate totusi ei au dreptate si ar trebui sa revin cu picioarele pe pamant . Aici intervine Andreea. Andreea! Mana mea dreapta si mana mea stanga! Singura care s-a bucurat de proiect. Singura care a inteles pe loc potentialul si viitorul unui astfel de proiect. Si singura la fel de nebuna ca mine. Au urmat alte discutii despre cum ne organizam: tema, program, ore, parte practica, pauze si alte lucruri organizatorice. Am inmultit cu 7 si a rezultat o saptamana de workshop-uri. Totul era pregatit. A aparut atunci prima problema, oarecum serioasa . Unde-l facem? Cine ne primeste in Vama Veche , timp de o saptamana, blocandu-i, practic, toate veniturile dintr-o saptamana calduroasa de vara? Ei bine, Horatiu a ridicat mana la una din sedintele de productie, s-a uitat la noi si a zis: “Va iau eu. Nu stiu ce o sa iasa dar imi place proiectul si vedem noi cum o scoatem.” Si asa a ramas sa se intample. La Vama Veche. La Baza Sportiva. Sigur, nu rezolvasem problema sponsorilor…dar ce mai conta??. Megeam la mare, la Vama! Urma sa avem o saptamana frumoasa! Asta era in capul meu de artist. Andreea trimitea in jur de 50 de emailuri pe zi explicand cum si ce. Dupa prima saptamana erau trimise peste 300 de asemenea mesaje. Cate raspunsuri am primit? Punandu-le si pe cele de tip “nu ne intereseaza, multumim “ am primit 3. Se scrie TREI. Spre norocul nostru, chiar pe ultima suta de metri am gasit pe cineva interesat de proiectul nostru: Samsung. Trecusem peste ce era mai greu. Sigur ca banii nu ajungeau pentru tot proiectul, dar eram oricum mai bine. Prima zi, ora 8.30 dimineata. Ora oficiala de incepere era ora 9. In locul de desfasurare erau 5 oameni. Am inceput sa ma intreb unde gresisem si daca intr-adevar o saptamana intreaga de workshop-uri era prea mult. La 9.05 erau deja 84 de oameni. Si asa a inceput aventura. O saptamana in care toata echipa de organizare a dormit maxim 4 ore pe noapte. Au fost cursuri de teorie, cursuri practice, vernisaje, discutii pe fotografie, concerte, premii, proiectii de fotografie….. In total s-au perindat intr-o saptamana in jur de 800 de oameni din care 128 inscrisi oficial la cursuri. Nu era rau pentru un proiect care primise hartia de “condamnare la moarte” de la unii atotstiutori. Succes total la final. Ne-am relaxat. Timp de 4 ore . Dupa care am inceput sa facem deconturi si plati. Evident eram in minus. Atunci a aparut Stefan. Un prieten foarte bun de-al nostru. Un om care muncea 15-16 ore pe zi. Am stat la o cafea. A ascultat. A plecat si a revenit dupa 15 minute cu un teanc de bani. I-a pus pe masa si ne-a zis ca vrea sa fie si el sponsor! Ca o paranteza, noi am organizat in ultimii 3 ani cateva concerte caritabile. Toate pentru Stefan. Am tot fost intrebat de ce o facem. Ei bine, Stefan si-a pierdut un picior intr-un accident stupid. Nu va imaginati prin ce chin a trecut timp de trei ani. Pe scurt trebuia sa-si vanda casa pentru a putea acoperi cheltuielile legate de spitalizare, operatii, proteza, alte operatii si cu toate astea nu a cerut niciodata nimic de la nimeni! Despre acest Stefan vorbesc! VSLO 2011 a avut aproximativ aceleasi caracteristici, cu observatia ca numarul participantilor oficial inscrisi a sarit la 169. O parte dintre ei fusesera si in primul an. O parte aflasera de la prieteni , de pe grupul VSLO FB sau site-ul oficial ca se intampla ceva tare in Vama. Email-uri catre potentiali sponsori. Peste 300. Raspunsuri 5. Pana si aici am evoluat! Din nou Samsung! Si visul a continuat! 2012 a insemnat un an special pentru mine. Numarul de participanti inscrisi oficial la cursuri 229. Sponsor principal Nikon si din nou speranta ca avem cum sa facem si aceasta editie. Dar nu numai asta a facut ca totul sa fie special ci si feedback-ul primit din partea participantilor si partenerilor! Aici socotesc toate email-urile primite de noi de la participanti dupa festival, toate articolele aparute pe bloguri, site-uri sau pagini personale. Dorinta, exprimata direct de multi oameni (incredibil de multi!) de a ne ajuta pentru urmatoarele evenimente. Cu orice! Am primit inca din octombrie 2012 cereri de inscriere pentru VSLO 2013. Totul a culminat cu diploma primita de noi la sfarsitul festivalului din partea participantilor. Nu mai mentionez aici toti noii prieteni castigati! VSLO nu mai este un festival. VSLO este un fenomen. O comunitate creata in jurul ideii de fotografie si de libertate. Un loc de intalnire pentru (din ce in ce mai multi) artisti in ale fotografiei. Vorbesc de lectori, cursanti sau oricine participa la eveniment (daca cineva este deranjat ca folosesc cuvantul “artist”sunt dispus la o discutie amanuntita pentru a-mi sustine punctul de vedere). Am vorbit mai mult despre primul an pentru ca a fost cel mai greu si de el a depins pana la urma reusita urmatoarelor editii. Atunci cand multi iti spun ca nu vei reusi dar tu crezi in ideea ta si mergi mai departe, nu astepti nici prea mult suport din partea oamenilor. Paradoxul apare exact aici. Eu am fost ajutat si sunt ajutat din ce in ce mai mult. Am sa va explic: Andreea a crezut in visul meu si ma lasa sa visez in continuare. Asta este foarte important pentru ca asa imi pot exprima ideile legate de festival. Important este si ca reuseste sa ma aduca cu picioarele pe pamant atunci cand este necesar. Fara ea nu ar fi existat niciun festival. Ionut este exact acolo unde si cand am nevoie. Participa la tot si toate fara sa intrebe cand terminam sau daca mai terminam vreodata. Ati avut vreodata de facut ceva si v-a fost frica? Un drum cu masina, o reparative de teava, ceva orice….Nu v-ati gandit “ce bine ar fi daca ar fi aici X-ulescu”?. Exact asta inseamna Ionut. Am incredere ca orice s-ar intampla reusesc. Reusim! (by the way: numele festivalului a plecat de la idea lui). Horatiu fara de care nu am fi reusit sa facem festivalul la Vama . Catalin, Luca, Cosmin si Cristian. Primii lectori “total nebuni” care au sarit in aceeasi barca cu mine. S-au alaturat Florin, Vlad, Bogdan, Thomas, Slavic! Daca ma uit in jur parca toata lumea innebuneste ! Cristina, singura care ne-a ajutat in primul an cu promovarea in presa specifica si care continua sa creada in noi (spre norocul nostru!) pentru ca a continuat impreuna cu Mircea sa adopte principiul meu “sa fac ceva ce nu s-a mai facut pana acum”. Urmarea: un ebook pentru VSLO 2012. Total nebuni! Catalin si, mai nou, Victor, oamenii care muncesc 7 zile (si nopti) pentru a exprima in imagini tot ce se intampla la festival. Vlad, Alina, Andrei, Violeta, Irina, Bogdan, Dragos, Dedo oamenii din spatele companiilor care ne-au ajutat de-a lungul anilor raspunzand cu DA la 99% din cererile mele (care nu sunt chiar nebunesti). Flavia, Daniela, Cristian,Roberto, Sorin, Vlad (altul), Mihai, Alexandru, Michail, Dan, Raul, Gabriel, Tiberiu, Maria, Masha, Iulian, Andreea si lista poate continua. Dupa cum vedeti folosesc prenumele. Deja ne stim bine. Am schimbat numere de telefon. Ne intalnim din cand in cand la cate o bere. Vorbim despre Vama. Vorbim despre VSLO. Facem planuri. VSLO a devenit o comunitate! Si cand te gandesti ca totul a inceput in bucataria biroului nostru, acum ceva vreme, la o cafea. Eram 3 oameni. Eu , Andreea si Ionut. Acum suntem o ECHIPA intreaga si ma simt mandru (si dator) sa spun asta! Workshopuri de fotografie, proiectii, vernisaje, seminarii, masterclass-uri, workshopuri de video/film, concerte, targ de echipamente, premii, surprize, profesori incredibili, oameni calzi. Totul pentru tine… si pentru tine… si pentru tine….. Si asta se traduce (prin ceva ce inca nu a fost copiat dar sper sa fie in viitor spre binele tuturor pasionatilor de fotografie) prin PARTICIPAREA GRATUITA! Eu sutin VSLO! Echipa sustine VSLO! Daca vrei sa faci si tu asta, pentru tine, intreaba cum! Sunt Catalin si sunt dependent de Vama sub lumini de Oscar!

marți, 7 mai 2013

Marek Czarnecki la VSLO 2013

Cei care au trait experienta Marek Czarnecki la Bucuresti in 2010 stiu despre cine vorbesc. Pentru cei care nu stiu, pot sa va spun ca merita tot efortul de aveni la Vama si a sta cu el o saptamana intreaga. Am incercat sa listez o parte din premiile luate de el dar dupa ce am scris o pagina m-am gandit ca este mult mai usor sa pun aici un link. Premiul British Professional Photography Award sau mai pe scurt Oscarul pentru fotografie este cumva pentru el la ordinea zilei. Zeci de alte premii pentru fotografie comerciala, fotografie industriala, fotografie panoramica. Master of Photography, castigator de cateva ori a “The Epson international Pano Award” ……. Ei bine , Marek vine din nou in Romania. La Vama Veche. La VLSO. De data asta cu Jadwiga. Sotia si asistenta lui. Un om cu care imparte cele 16 ore de munca zilnice. Ce vor face? Despre ce vor vorbi? Fotografie industriala. Fotografie panoramica. Fotografie de produs. Digigraphie. Si lista ramane deschisa in functie de timp. Pana una alta cititi despre ei. Uitati-va pe fotografiile lor . Merita! http://www.marekczarnecki.eu http://www.gigapano.eu http://www.czarnecka.com.pl/

vineri, 3 mai 2013

2013 – one year, 4 news - Workshop video/film

Noutatea numarul 4: Workshop video/film. Exista workshopuri de foto in Romania? Exista workshopuri de film in Romania? Exista, mai nou, workshopuri care te invata sa filmezi cu un DSLR? Da, da si da! Exista! Ce ne-am propus noi sa facem la VSLO incepand de anul acesta? Asa cum v-am obisnuit in fiecare an : ceva nou. Sigur, este un alt workshop! Sigur este pe domeniul video ! Sigur vorbim de DSLR-uri ! Pana aici nimic nou. In ce consta noutatea insa? Acordam posibilitatea tuturor participantilor la festival sa experimenteze pozitia de cameraman, de regizor, de sunetist, de editor in ceea ce se numeste : EXPERIMENTAL – DE LA 1 LA 24 DE FOTOGRAME. Pentru a sustine acest experiment vom avea oameni specializati pe fiecare domeniu in parte. Slava Cebotari – cel mai cunoscut DOP din Republica Moldova, Thomas Diseth – DOP din Norvegia , castigator al premiului Emmy pentru un film documentar, Eduard Schneider – producator independent de documentare, reclame si clipuri muzicale si lista continua! Vom avea o tona de echipamente . Camere DSLR si accesorii (si vorbesc de foarte multe accesorii) de la Nikon , sisteme portabile de lumini de la Dedolight, tehnica pentru editare de la Toshiba si nu in ultimul rand un soft de editare de la A.F.Marcotec. Subiectele principale pe care mergem si care vor fi cerute participantilor: realizarea unui documentar, realizarea unui videoclip sau realizarea unui making of al festivalului. STOP! Nu va speriati! Nu este atat de imposibil de facut pe cat pare. Documentarul va avea maxim 10 minute . Subiectele vor fi la alegere intre: realizarea unui documentar despre o formatie de muzica, realizarea unui documentar despre VSLO sau un documentar cu un subiect la alegere care va trebui comunicat catre noi la momentul in care va inscrieti . Formatia de care vorbesc va fi “cantonata” in Vama pe toata perioada festivalului si vor avea minim 2 concerte. Videoclipul. Asta este subiectul care mie personal imi place cel mai tare si pleaca de la ideea Andreei vazuta la Moby. Practic Moby si Saatchi & Saatchi scot in fiecare an la “bataie” un cantec pe care fanii il transpun in imagini. Puteti vedea videoclipul castigator aici. Si ce e si mai interesant, daca veti citi descrierea clipului, e ca la el au lucrat doar 2 oameni. Un alt exemplu este a unei fane a trupei Keane care a ales o melodie fara clip si a postat pe youtube viziunea ei . Ghiciti ce s-a intamplat? A devenit videoclip oficial (si, la fel ca la celalalt link, ar fi bine sa va uitati si la descriere). Lucru care se va intampla si la VSLO. Cel mai bun videoclip va deveni clip oficial al trupei (inca nu spunem despre cine este vorba, dar va vom anunta in curand) Making of-ul pentru festival. Aici lucrurile sunt clare. Subiectul este acolo. Sunt sigur ca aveti multe intrebari. Stati fara grija voi raspunde la toate . Va astept la VSLO, la un nou EXPERIMENT!

marți, 30 aprilie 2013

2013 – one year, 4 news - Transmisie live pe internet

Noutatea numarul 3: Transmisie live pe internet Cine spunea ca nu avem prieteni? Am fost atentionat la un moment dat ca facand un festival cu intrare libera pentru toti iubitorii de fotografie am sa ma “inec” . Ei bine (asa cum am si sperat) am primit ajutorul din partea unor unor oameni la care nici nu m-as fi gandit si care m-au ajutat sa-mi realizez cateva dintre ideile (nebunesti pentru unii) legate de cum ar trebui sa fie un festival adevarat. In cazul de fata vorbim de Bogdan Iosifaru, Product manager la RRC, unul dintre cei mai mari distribuitori cu valoare adaugată de IT din Europa Centrala si de Est. L-am cunoscut intamplator anul trecut si in cele 14 minute vorbite am ajuns la concluzia ca in 2013 VSLO va fi transmis live pe internet! De atunci n-am mai vorbit deloc . De azi insa, RRC este partener oficial VSLO lucru pentru care ma simt extrem de onorat. Desi sunt sigur ca toata lumea va fi prezenta in Vama intre 16 si 25 august, avem o solutie si pentru cei care din motive obiective nu vor ajunge. Transmisie live! Multumesc Bogdan, multumesc Cosmin

4K - Vama sub lumini de Oscar - Making of

luni, 29 aprilie 2013

2013 - one year, 4 news - Tehnica fotografica

Noutatea numarul 2 : Tehnica fotografica Supriza cea mai placuta, pentru mine, a venit anul trecut din partea participantilor. Vorbesc acum de zecile de emailuri (a nu se citi sute sau mii!) primite . Toate contin felicitari sau opinii despre festival. In foarte multe dintre ele am regasit insa o cerere care m-a facut sa gandesc o noua strategie pentru anul 2013. Vorbesc acum de “tehnica fotografica”. Foarte multi dintre participanti au intrebat daca este posibil sa facem cursuri pentru incepatori si cursuri pentru avansati. Vorbesc acum de oamenii care sunt la inceput de drum in ceea ce priveste fotografia si care au nevoie de un mic ajutor . Din pacate timpul este extrem de scurt ( doar 7 zile a 24 de ore) si nu putem acoperi chiar toate dorintele . Din fericire ( si aici trebuie sa spun ca sunt foarte mandru!) lectorii care participa an de an la acest festival au capacitatea extrema de a vorbi atat limba incepatorilor cat si celor mai avansati. Ca urmare, anul acesta, ca noutate am introdus cursuri de tehnica fotografica. Vor fi pe parcursul a 6 zile si vor ocupa timpul de la ora 9 la 11 dimineata. Lectorii vor fi cei care vor preda si cursurile din cadrul evenimentului. In plus vom avea echipamente suficiente la dispozitie pentru a imbina partea de teorie cu cea practica. In cadrul cursului veti primi atat ajutorul tehnicienilor de la Nikon (pentru a intelege si cum este construit un aparat sau un obiectiv) dar si ajutorul meu , pentru cine vrea sa se intoarca la optica din clasa a 8 a.

vineri, 26 aprilie 2013

2013 - one year, 4 news - Targ de echipamente

Noutatea numarul 1 : Targ de echipamente 2013 inseamna deja al patrulea an de festival. Asta inseamana pentru toti participantii 4 surprize si pentru festival 4 noutati ! Una dintre ele o constituie targul de echipamente profesionale foto-video. Anul acesta toti partenerii vor avea cate un stand de prezentare . Vor fi prezenti producatori de echipamente, reprezentanti ai celor mai mari branduri mondiale, dealeri de echipamente, unici importatori. Ca la orice targ care se respecta fiecare expozant va fi prezent cu toata gama de produse comercializate in Romania, cataloage si brosuri informative si va avea un om dedicat la stand, pentru a raspunde la intrebari si a ajuta participantii sa se familiarizeze cu echipamentele. De asemenea va acorda vouchere de reducere care vor fi valabile pana la sfarsitul anului 2013. Vom avea un centru special dedicat echipamentelor demo, unde participantii pot ridica de-a lungul intregului festival (pe baza de programare), echipamente pentru testare. In fiecare zi se vor face prezentari de echipamente , atat cele care sunt deja pe piata romaneasca dar si a unor echipamente ce vor fi lansate in acest an la NAB Las Vegas. Targul va fi deschis in fiecare zi de la ora 9.00 pana la ora 20.00 iar intrarea va fi libera pentru participantii la festival. Stati aproape pentru urmatoarele noutati!